| Bun venit la forumul Orpheus Sperăm să vă bucuraţi de vizita voastră. Momentan, vizualizaţi forumul ca şi vizitatori, acest lucru înseamnă că vă sunt limitate accesul şi vizualizările tuturor ariilor şi/sau zonelor de pe board. Dacă vă veţi alătura comunităţii noastre, veţi avea posibilitatea, să utilizaţi forumul şi toate opţiunile puse la dispoziţie, fiecărui membru, pentru a vă bucura pe deplin de vizita voastră aici. Înregistrarea, este simplă, rapidă şi gratuită Înregistrează-te aici Dacă sunteţi deja membru, logaţi-vă în contul dvs., pentru a accesa toate caracteristicile oferite de boardul nostru |
| Ramasite...; culorile vietii....stari... | |
|---|---|
| Topic Started: 16 Jan 2010, 12:21 PM (1,514 Views) | |
| Livia | 16 Jan 2010, 12:21 PM Post #1 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
.... PRIVITI LA VOI!! Aş vrea să strig Dar glasul mi s-a stins, Fiori de moarte m-au cuprins, Sunt prinsă fără de scăpare În lanţul deznădejdii Care doare....doare tare. În cap am voci, cuvinte fără noimă, Cum c-am făcut sau n-am făcut ce trebuia. Le-aş spune să ridice piatra Şi dacă-s puri să mă lovească, De nu. lăsaţi-mă aşa!!. Ce nu-nţeleg şi n-am putut a înţelege: De ce vorbesc despre ce simt, De ce vorbesc în al meu nume Fără să ştie, să cunoască al meu simţământ? Le-aş spune să citească-n al lor suflet Şi-apoi să judece pe alţii de cum sunt. Autor: L. BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 16 Jan 2010, 04:35 PM Post #2 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
POVESTE FĂRĂ SFÂRŞIT O lacrimă ascunsă într-un vers, Un zâmbet şters pe feţe triste, Dorinţe ascunse într-un vis imens, Zdrobite de dureri intense. O mână-ntinsa către mine, suflet, Ce-mi şterge lacrima, poveste a vieţii Te-mbratisez cu inima deschisă, În doi ,noi vom uita raceala nopţii. Nicicând n-a fost poveste mai frumoasă, Nici basm în care să se povestească Ce viaţă ne-a adus, minune-mparateasca Născută printre stele, de suflet înţeleasă. Nicicând, niciunde nu a existat Poveste de iubire fără de sfârşit, Noi o trăim cu adevărat Şi-o vom trăi în timp la nesfârşit. Poveste fără de sfârşit născută Dintr-un suspin şi-un suflet singuratic, Ai stat deoparte, neştiută, Vei învia în universal enigmatic. Autor: L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 17 Jan 2010, 11:46 AM Post #3 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
COBOARĂ-N ZORI Coboară-n zori pe-o rază de lumină Nălucă a visurilor mele, Întinde-mi mâna şi-mi alină Povara cruntă a dorurilor grele. Ia chipul unui bob de rouă Să-ţi simt răcoarea, să te sorb, Ori picure de apa când afară plouă În palma-mi dornică să te cuprind. Din soare să-mi apari pe-a zorilor lumină Fantasmă ce în vis îmi dăruieşti iubire. Coboară-ncetisor, păşeşte în surdină, Trezeşte-mă la viaţă.Te naşte azi din flori. Întruchipare a nopţii, din mreje te desprinde Că-n tine e iubirea ,minunea ce-o aştept, Da viaţă visului, dorinţa mea o simte, Ce-n zile, nopţi spre tine o îndrept. Coboară-n zori comoară minunată, Căci o minune te-a trimis în visul meu, Vreau să-ţi miros mireasma, nestemată, Ce mă-nconjori în zori, în dimineţi mereu. Autor:L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 17 Jan 2010, 03:03 PM Post #4 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
CUM AI ÎNDRĂZNIT? monolog Cum ai îndrăznit să-ţi pui pe faţă Zâmbetul atât de larg? La zid cu tine şi învăţa Că fericirea e în van. Ai îndrăznit cumva să crezi Că meriţi strop de bucurie? Deschide ochii şi-ai să vezi, Durerea, lacrima ce stă să vie. Ai îndrăznit să speri cumva, Că soarele nu va apune, Că norii nu vor tulbura A ta lumina? Noaptea stă la pândă... De unde atâta îndrăzneală? Pleacă-ţi fruntea şi primeşte Vorba grea ce se pogoară Pe sufletul care tânjeşte, După lumina..... Cum ai îndrăznit să crezi că ,ţie, Suflet pereche al tristeţii, Ţi s-a dăruit o bucurie Far' să plăteşti cu lacrimi sorţii. De ce te-ar înţelege lumea Când ea pe sine nu se înţelege? Ai îndrăznit să salţi priviea Când drumul către soare merge? Pleacă-ţi ochii şi primeşte Negura ce te cuprinde...rece. Cum îndrăzneşti să crezi că cel ce te ascultă, Va înţelege tot ce spui? Cuvântul răsuci-va fără multă Înţelepciune, te va lovi cu vorba lui. El doar asculta... -Am îndrăznit să cred că lacrima, Ce-o am în suflet de atâta vreme, Va fi ştearsă, se va pierde-n palma ta, Că sufletu-ţi va înţelege Cuvântul nerostit, tristeţea mea. Dar....cum am indraznit aşa ceva, Când ,alte lacrimi ai adus în calea mea? Autor: L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 17 Jan 2010, 06:51 PM Post #5 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
Se scurge cerul... Mi se scurge cerul printre degete Şi fulgere-mi coboară către ochi, Mă risipesc în luna care geme, În tunet mor şi-apoi mă-ntorc. Mă-ntorc în firele de iarbă Ce-mi şerpuiesc pe trupu-mi vlăguit Şi plâng...în friguri care îmi răstoarnă Tot cerul peste mine, însă, tac. Tac, căci vorbele-mi sunt goale Şi nu aş şti să spun decât atât: *Mi-e dor*, cuvinte grele, arzătoare Ce-n flăcări cerul mi l-au aruncat. Îl ţin în mâini, nisip fierbinte Ori lavă ce va deveni doar, praf. Eu, stau, privesc, ascult cuminte, Cum mi se scurge cerul...tac. Autor:L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 18 Jan 2010, 08:39 PM Post #6 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
AŞTEPT CU NERĂBDARE Aştept cu nerăbdare glasul să-ţi aud Şi-n tremur să-ţi cuprind în palme obrăjorii, S-aştern încetişor pe buze un sărut Şi-o mângâiere tandră la lăsarea serii. Cu braţul să-ţi cuprind a inimii suflare Ce-n trupu-ţi bate în puternice zvâcniri, Flamanda-mi gură cu ardoare Să mi-o dezmierzi cu desfătări. Lumina să ţi-o sorb cu sete, apa vie, Cu sufletul să-mi simţi iubirea, Să simţi că viaţa-mi aparţine ţie, În ochi priveşte adânc ,trăirea. Aştept cu nerăbdare, pătrunde-n lumea mea Şi vei cunoaşte adevăr, nesfârşite doruri, Cuprins vei fi comoara mea, De bratu-mi ce te-aşteptă-n tremur. Primeşte-mi dragostea ca pe un dar, Căci, dar mi-ai fost şi alinare Şi vei găsi dulce izvor Ce curge lin, spre tine, mângâiere. Autor:L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 18 Jan 2010, 09:13 PM Post #7 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
N-AI SĂ MĂ PIERZI N-ai să mă pierzi căci sunt a ta, Sortită sunt pe veşnicie ţie. Voi fi alături stând în dreapta ta, În lumea asta şi cea ce-o să vie. Noi suntem unul, rupt în două, Acelaşi aluat avem în trup şi suflet, Iubirea noastră e scăldată-n roua Sanzaienelor ce ne-a unit în cuget. Nu-ţi fie teamă n-am să plec Căci, simţămintele îmi sunt adânci. Cu ţine vreau să mă petrec, Dacă mă vrei, voi fi a ta pe veci. Voi fi mereu ce ţi-ai dorit Chiar şi atunci când nu sunt lângă tine. Voi fi al tău suflet iubit, Atât cât mă doreşti, Ştii bine. Nu-ţi fie teamă căci nu pot Nicicum să uit. Trăiesc cu tine, Căci dragostea ce-adânc ţi-o port Va fi mereu aici, crescândă-n mine. autor:L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 19 Jan 2010, 07:59 PM Post #8 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
TOT CE-MI DORESC Tot ce-mi doresc e dincolo de mine Acolo unde încă n-am ajuns, Acolo,visele se împletesc cu bine, În necuprinsul, mult visatul paradis. Păşesc spre el, aproape c-am ajuns, Mă-ntampina miros de sanzaiene. O salcie pletoasa ,o vad si nu e vis, Sub ea sunt eu şi mă răsfăţ în adiere. Luminiţe îmi străbat privirea, Nicicând n-am fost mai fericită, Acolo-n paradis am să cunosc iubirea. E tot ce îmi doresc, să fiu iubită. Într-o zi voi despleti un vis frumos Şi-am să mă rup de astă lume, Spre tine mă îndrept loc luminos Şi-mi voi găsi a mea menire. Tot ce-mi lipseşte e acolo, undeva, Simt, mă aşteaptă, mă strigă şi mă vrea, E locu-n care voi trăi o veşnicie Sub o salcie pletoasă, miros de sanzaiene. Autor:L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 19 Jan 2010, 08:26 PM Post #9 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
PLUTESC SPRE NICAIERI Şi iar plutesc spre nicăieri, Pe valuri ce ajung niciunde, Pe marea tristelor dureri, Pe ape tulburi, neştiute. Picioarele-mi ating nisipuri mişcătoare Ce mă atrag înşelătoare, Spre adâncuri pline de tăcere, Spre lumea cea pierdută, fără mângâiere. De curenţi mă las purtată Pe valuri de suspine-ntretaiate, Iar lacrimile-n perle se desfată, Sunt doar un strop în marea-nvolburata. Sunt un bob în spuma ce sporeşte Când în vânturi reci ţărmul îl loveşte, Sunt o umbră ce trăieşte în adânc Plutind în derivă fără nici un scop. Şi iar plutesc în marea neputinţei, Mă izbesc de ţărmuri fără biruinţă, Nu mai simt nimic doar, raceala moartă Care-i în adânc şi la suprafaţa Autor:L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 19 Jan 2010, 09:32 PM Post #10 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
ÎNTORTOCHEATE DRUMURI Întortocheate drumuri, încâlcite, Labirint cu flori, spini, desişuri răvăşite, Ape tulburi stârnite de furtuni, Lacrimi şi durere, ochi păgâni. Paşi rătăciţi, cărări nedesluşite Trăiri ascunse-n chinuri fără vină, Dorinţi strivite, laşitate, Plată nedreaptă a sufletului vamă. Vinovaţi fără vină, întortocheate dureri, Inimi lovite date-n dar disperării, Chemări în vise, trăiri ireale, Mâini tremurânde cu palmele goale. Pasi încâlciţi, întortocheate cărări, Suflete plâng cerând alinări Surzilor, inimi de piatră-stânci Ce nu ştiu căldura,capete seci. Ţepuşe ,venin, întortocheată-i scăparea, Ferice de cel ce vede lumina Şi are puterea să rupă tăcerea, Să strige, să-nfrunte, s-alunge durerea. Autor:L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 19 Jan 2010, 09:41 PM Post #11 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
NIMIC NU MAI E... Într-o gaură neagră mă adâncesc, Florile plâng, stele se sting. Nori nu mai sunt ca să plutesc, Ploaia n-o simt, nu pot s-o ating. Am pierdut vise şi multe speranţe, Îmi caut raza, e stinsă şi ea. Trăiesc clipe de mult trecute, Pierdută îmi caut dragostea mea. Ochii lumina nu vor s-o vadă, Gura să radă nici ea nu mai vrea. Aş vrea să m-ascund într-o gaură neagră, Să-mi plâng acolo durerea mea. Suflet nu am, mi l-am pierdut, Tot ce-am avut s-a năruit. Întunecată-i inima mea, Să bată nici ea acum nu mai vrea. Gura-mi crispată a amuţit, Ochii în lacrimi mi i-am pierdut. Auz nu mai am, am împietrit, Vreau să dispar, să uit c-am trăit. Şi apoi să mă nasc într-o lume de vise, Lângă inima ta de iubire cuprinsă. Aş naşte din nou în privirea aprinsă, Unde sufletul meu căldură găsise. Autor:L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 19 Jan 2010, 10:33 PM Post #12 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
COLŢ DE NOAPTE Printr-un colţ de geam stingher, Noaptea se aşterne, Strecurând în vălătuci, Negru-i ca de tuci. O zănatica lumină Coboară spre drum, Felinar ori lumânare; Ce topeşte smoala-n zare, Lăsând dâra, fum. Luna şi-a mijit şi ea, Faţa-i pală ca de nea, Zâmbetul i-a îngheţat, Parcă-i prins ori aninat, Pe un bulgăre Ce stă să se scuture. O steluţă argintie, Sparge noaptea pământie, Jucăuşă, fără ţintă, Pasi sfioşi şi fara ritm... Nu-i steluţă, E un fulg! Autor:L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 20 Jan 2010, 07:06 PM Post #13 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
OARE,,, Ţi-a spus oare vântul Că pe buze-mi plânge dorul? Peste gura-mi el, flămândul Şi-a răsfrânt în treacăt zborul Mistuind cuvânt tăcut, Ce în lacrimi l-am pierdut. Ploaia oare ţi-a vorbit, Despre ochi-mi istoviţi Ce te caută mereu? Printre picuri am lăsat Lacrimi , dor şi gând curat Să se piardă în neant. Luna oare ţi-a şoptit, Cum din gene s-au născut, Stele albe şi iubire Ce din vis curgeau spre tine, Să te-aducă-n al meu vis? Ţi-a vorbit, oare ţi-a spus? autor:L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 20 Jan 2010, 07:22 PM Post #14 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
MOR ÎNCET Mor puţin câte puţin, În fiecare zi încet mă sting. Nu simt nici soare şi nici chin Şi nici nu vreau să simt nimic. Nu-mi pasa dacă-i zi sau noapte, Dacă trăiesc sau dacă mor. Vreau să dispar uşor în şoapte, Să dau odihnă ochilor. Nu pot să râd şi nici să plâng, De fapt îmi place să mă sting În ploaia care-mi bate-n geam Care, mă cheamă în neant. Mor încet în fiecare noapte Când stelele mă cheamă-n zbor Dar, condamnată sunt la zilele banale Să le trăiesc şi să-mi doresc să mor. Nu vreau să lupt şi nici să cred Că mâine totul va fi bine, Eu am pierdut al fericirii rând Şi mâine nu există pentru mine. Nu simt nimic şi nici nu vreau Căci mor încet, uşor mă sting. Nu simt nici bine şi nici rău, Nu pot zâmbi şi nici să plâng. Doar mă sting.... Autor:L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 20 Jan 2010, 07:55 PM Post #15 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
ÎMI E ATÂT DE GREU Parcă cerul m-a strivit Şi-mi e atât de greu să mă ridic. Sunt ca umbra de pământ lipită, Sau ca un bob de rouă pe floarea ofilită. Sunt ca un picure de apă ce pământu-l soarbe, Sau ca vântul ce pe câmp se pierde. Îmi e atât de greu să privesc în lume, Nu pot să mă ridic, nici să trăiesc ca mine. Sunt ca firul de nisip rătăcit în mare, Plimbat de colo-colo fără o ţintă anume. Îmi este greu să mă opresc la ţărm, Totul e străin acum în jurul meu. Sunt ca o floare ce i-a pierit mirosul, Ca un obiect ce nu-şi găseşte rostul. Îmi e atât de greu să mă găsesc pe mine, Mă caut dar, nu-s de găsit niciunde. Ca un suspin trăiesc în pieptul meu, Sunt ca veninul ce-l înghit mereu. Îmi e atât de greu spre soare să privesc. Trăiesc în întuneric, aici mă regăsesc. Sunt o culoare neagră fără strălucire Şi mă furişez în neagra-mi rătăcire. Nu vreau să văd lumina ce mă oboseşte, Îmi e atât de greu să cred că-n mine ea luceşte. Sunt ca un ciob de sticlă măcinat, Viaţa m-a lovit şi am căzut prea crunt. Îmi e atât de greu din nou să mă ridic, De data asta .....nici măcar nu-ncerc. Autor:L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 20 Jan 2010, 08:24 PM Post #16 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
ŞI NINGE... Ninge.... Fulg după fulg se aşterne, De parcă ar vrea să mă îmbrace în blândeţea lor, Să mă acopere în puf, să mă amorţească, O dulce acalamie, Puf şi gheaţă. Dacă aş fi fost o frunză Eram de mult oblojita De mângâierea lor. Mă aşez.... Mă fac una cu pământul Şi aştept... Micuţii jucăuşi mi se topesc pe faţă Şi mă gândesc... Dacă nu aveam suflet,... Acum aş fi fost printre ei, Aş fi fost o frunză sau o piatră, Aş fi fost orice, numai eu nu... Trupu-mi ia forma unui morman de zăpadă, Mi-e teamă să respir, Mi-e teamă să nu devin iar eu. Sunt una cu pământul, Sunt fulg de nea... Şi ninge.... Autor:L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 21 Jan 2010, 06:46 PM Post #17 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
IARNA JUCĂUŞĂ Vânt tăios şi fulgi de nea Cu parfum de iarnă aleasă, Bat de zor pe casa mea. Vine iarna cea geroasă. Se strecoară peste tot , Cu hăinuţa ei cea albă. Ne îmbracă în omăt, Ne ascunde-n roba dalba. Obrăjorii ni-i îngheaţă, Nasu-i roşu ca şi focul. Dansuri vii răsar pe gheaţă, Veselie-i în tot locul. Saniute care zburdă, Ce alunecă pe coastă Şi copii ce se-aburcă Cu un râs sleit pe faţă. Bulgări zboară printre fulgi Nimerind câte-un năsuc. Prinşi de-al iernii vălătuc Se trezesc ades pe brânci. Morcov între doi tăciuni Cu o oală-n loc de basc, Omul de zăpada râde, De copii ce-o păţesc. Însă iarna-i jucăuşă, Chiar de-i rece în mănuşa Ne tot cheamă prin zăpada, Strălucind în haina albă. Autor:L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 21 Jan 2010, 06:56 PM Post #18 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
PRIN PRAFUL MIZER.... Prin praful mizer îmi umblă paşii, Într-o viaţă banală ce nu mi-o doresc. Trăiesc într-o lume în care decepţii, Ne înconjoară şi înfloresc. Cerşetorii te roagă pentru o pâine, Din mine puţin le dăruiesc. În locul lor se poate mâine, Prin praf mizer s-ajung să cerşesc. Din pungi mizere aurolacii, Se ameţesc să uite de ei. Pe străzi pustii cântă beţivii, Mă uit îngrozită , cu milă la ei. Toate-s murdare şi fără de ţel. Păşesc prin praf, fac parte din el. Zilele-n praf mizer le trăiesc, Nimic nu mă face să strălucesc. Praf e în aer, praf pe pământ. În praf mă pierd şi apoi ascult, Cum pasul ridică praful în vânt. Îmi urăsc viaţa prăfuită de mult. Autor:L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 21 Jan 2010, 07:08 PM Post #19 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
DOAR UN SUSPIN O stea în palme ai ţinut, O stea ce strălucea doar pentru tine, Ai ignorat-o şi-ai pierdut A sa lucire.. Privirea ei te-a bucurat Şi te-a hrănit cu a ei căldură, Te-ai încălzit şi ai fugit La umbra.... Ea ţi-a vorbit, te-a mângâiat Când totul îţi era străin Şi pentru toate astea ai lăsat Doar un suspin...... Autor:L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| Livia | 21 Jan 2010, 08:50 PM Post #20 |
|
Ghimpe in.....
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]()
|
UN TREN PIERDUT Aştept într-o gară pustie În care şuieră doar vântul, Rugina-nfloreste pe şine Şi-n gară în straturi e praful. Paianjani coboară leneşi pe pânze, Mucegaiuri îmbracă pereţii, Peronul se scaldă-n mormane de frunze. I-o gară sortită singurătăţii. Pe şine neumblate aştept un tren, Pierdut cumva şi undeva de mult. Aşteptări în van, şinele sunt mute, Doar eu şi gara stăm în timp pierdute. Către zări privirea caută ades, Ea scrutează zarea fără interes, Apoi lunecă uşor în imensul gol, Se opreşte-n treacăt în mijloc, pe peron. Acolo ea se uită sfidător la mine Şi mă-ntreaba rece*Oare ce-i cu tine?* *Unde-ai fost când trenul în gară a oprit Şi pe unde oare tu, ai zăbovit?* N-am ce sa-i răspund doar, privesc la mine Şi atunci tristeţea sufletu-mi cuprinde, Trenul l-am pierdut undeva, cândva, O dată cu el şi fericirea mea. Picioru-mi păşeşte printre frunze moarte, Degetul îmi trece lăsând în praf urme, Nările-mi respiră mucegaiul rânced, Ochi-s pironiţi în pustiul crancen. Autor:L.BATAIOSU |
| ********************* | |
![]() |
|
| 1 user reading this topic (1 Guest and 0 Anonymous) | |
| Go to Next Page | |
| « Previous Topic · Coltul meu · Next Topic » |
| Track Topic · E-mail Topic |
5:33 AM May 21
|





![]](http://z3.ifrm.com/static/1/pip_r.png)




5:33 AM May 21